Muzeul are urmatoarele sectiuni:
- Istoria regiunii
- Arheologie
- Memorialistica
- Arta
Archive | Obiective
Tags: arheologie, arta, istoria regiunii, muzeul buzau
MUZEUL JUDETEAN BUZAU
Posted on 02 Septembrie 2009 by prinbuzau-add
Tags: ciolanu, manastire
Manastirea Ciolanu
Posted on 01 Septembrie 2009 by prinbuzau-add
Manastirea Ciolanu este localizata la aproximativ 25 de kilometri de Monteoru, pe drumul local direct prin Vernesti, si la aproximativ 45 de kilometri daca se ocoleste pe soseaua principala prin Buzau. Ca reper pe harti se poate lua localitatea Magura, manastirea fiind plasata in imediata vecinatate (peste drum) a Taberei de Sculptura de la Magura.
Aceasta manastire este singura dintre asezarile monahale aflate in judetului Buzau atestata documentar inca din secolul al XVI-lea. Are doua biserici, situate la o distanta de 100 de metri intre ele. Aici exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult si vesminte religioase.
Dupa traditie, manastirea ar fi fost ctitorita de Doamna Neaga la anul 1590, desi alte izvoare indica drept ctitori, la anul 1568, pe boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania, Radu si Dragomir Sorescu din Vernesti.
Cladirea bisericii din vale dateaza din 1828, fiind cladita de episcopul Chesarie al Buzaului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesanta. Intrarea sobra, impozanta, casutele care formeaza incinta manastirii, biserica mare si cimitirul in miniatura si linistea formeaza un tot unitar.
Numele acesta de Ciolanu vine, cel mai probabil, de la oasele unor sihastri care au fost descoperite in aceasta poiana. Se pare ca aici si-au gasit refugiul cativa calugari scapati din Bizantul care fusese ocupat de turci, in secolul al XV-lea.
Biserica veche, cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, a fost ridicata de Doamna Neaga, sotia lui Mihnea Turcitul, in anul 1589. Era in timpul unei invazii, si Doamna Neaga, impreuna cu cei 5 copii ai sai, s-a refugiat in vatra de sihastrie ce functiona aici.
Unul dintre copii a murit si, dupa toate probabilitatile, ale lui sunt oscioarele ce-au fost gasite, dupa multa vreme, ingropate in dreapta bisericii. Initial, biserica era fara turle si fara pronaos. Timpul s-a scurs peste rugile si truda monahilor din dealul Ciolanului.
In secolul al XVII-lea, dupa obiceiul epocii, manastirea a fost inchinata, vremelnicul beneficiar al actiunii fiind lavra Rusicon, din Grecia. Evident, pustiirea si-a facut simtita prezenta, la scurt timp dupa aceea, stiut fiind ca proasta administrare a grecilor a surpat multe dintre ctitoriile romanilor.
Culmea, un strain avea sa redea Manastirii Ciolanu stralucirea spirituala pierduta. Sfantul Vasile de la Poiana Marului, “de neam din Malo-Rusia”, a adus aici, in anul 1763, un numar de 12 monahi moldoveni si munteni. De ce tocmai 12? Pentru ca marele staret, reorganizatorul vietii calugaresti de la noi – impreuna cu Paisie de la Neamt – considera ca numarul 12 este ideal pentru a inchega o obste monahala puternica, unita.
Anul 1766 este pastrat in arhivele manastirii ca reperul cronologic ultim al Evului Mediu, atunci cand manastirea beneficiaza de un tardiv hrisov domnesc. Dupa aceasta, Ciolanu dispare aproape un secol din scriptele istoriei scrise, obstea presupunandu-se a fi risipita.
Anul 1825 este important pentru Ciolanu, caci Episcopul Chesarie al Buzaului incepe ridicarea marii biserici, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel. De atunci, din prima jumatate a secolului al XIX-lea si pana la Decretul 200 din anul 1959, obstea de aici a numarat intre 80 si 100 de vietuitori.
Printre acestia, renumiti pentru talantii lor au fost: Varlaam Protosinghelul, marele compozitor de muzica psaltica, mort in anul 1849 si ingropat in cimitirul manastirii; Gherontie Schimonahul, mutat la Domnul in anul 1952, cel ce a cules nenumarate manuscrise cu texte patristice, a tradus texte filocalice – inaintea parintelui Staniloae – printre care “Introducerile” Sfantului Vasile de la Poiana Marului; apoi parintele Dometie Manolache, buzoian de loc, cel care prin ravna lui a reinviat Manastirea Ramet din Ardeal.
Parintele Dometie – un posibil sfant contemporan – a venit cu cateva maici de la Ramet la Manastirea Ratesti – aproape de Ciolanu – unde functiona o scoala de maici, pentru deprinderea corecta, profunda, a vietuirii monahale.
Aceasta enumerare succinta trebuie sa-l includa si pe arhim. Neofit Smarandoiu, cel care a pastorit manastirea timp de aproape 30 de ani (1967-1997) si care a construit multe corpuri de chilii, a organizat muzeul etc.
La Manastirea Ciolanu sunt adapostite si multe dintre icoanele realizate de Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul, cel ce a zugravit biserica mare si care a condus scoala de pictura de la Buzau, pe la jumatatea secolului XIX.
Apoi, singura icoana bizantina a manastirii, pictata la Athos, ce il infatiseaza pe Sfantul Gheorghe, sau o copie – din 1925 – a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul de la Dalhauti.
Tot aici gasim un semn de pretuire din partea Patriarhului de Constantinopole, Ioachim al IV-lea, datat in anul 1909; acest Patriarh a fost cel care, la anul 1885, a temeinicit autocefalia Bisericii Ortodoxe din Vechiul Regat.
Din Grecia, in jurul anului 1830, au fost aduse la Ciolanu moastele mai multor sfinti, care se afla intr-o racla, in biserica mare. Astfel, manastirea se bucura de ocrotirea Sfintilor Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit si Parascheva.
Aici isi petrecea timpul si marele patrolog I. G. Coman. Pe timpul verii isi petrecea vremea studiind cu ucenicii sai. Dar pe atunci lavra buzoiana era populata cu aproape 100 de calugari.
Chiar langa manastire, pe terenurile acesteia, a functionat, in ultimele decenii ale secolului XX, tabara de sculptura de la Magura.
Manastirea Ciolanu este localizata la aproximativ 25 de kilometri de Monteoru, pe drumul local direct prin Vernesti, si la aproximativ 45 de kilometri daca se ocoleste pe soseaua principala prin Buzau. Ca reper pe harti se poate lua localitatea Magura, manastirea fiind plasata in imediata vecinatate (peste drum) a Taberei de Sculptura de la Magura.
Tags: focul viu, penteleu
Muntele Penteleu
Posted on 01 Septembrie 2009 by prinbuzau-add
Comuna Lopatari este situata in partea de nord-est a judetului Buzau, pe cursul superior al piriului Slanic, la sud est de muntele Penteleu si la o distanta de 56 km. de municipiul Buzau ( DJ 203K).Se invecineaza la est cu comuna Minzalesti, la sud cu comuna Chiliile, la vest si nord-vest cu comuna Gura Teghii, iar la nord cu judetul Vrancea. Suprafata comunei este de 100,47 kmp., ceea ce reprezinta 1,6% din teritoriul judetului.
Tags: chihlimbar, colti, muzeu
Muzeul Chihlimbarului
Posted on 01 Septembrie 2009 by prinbuzau-add
Colectia muzeala Colti (Muzeul Chihlimbarului), Comuna Colti, Judetul Buzau
Acces : DN Buzau – Brasov; DJ Patarlagele – Colti
Colectia este cunoscuta si sub denumirea de Muzeul Chihlimbarului.
Muzeul functioneaza intr-o casa in stil popular, construita intre 1973 – 1974 si renovata in 1981 si 1983. Adaposteste un bogat material iconografic, unelte, instrumente, mostre de chihlimbar; documente, fotografii, bijuterii din epoca moderna si contemporana, obiecte de etnografie si arta populara: piese decorative (stergare), port popular si mobilier, unelte de tesut, obiecte de uz casnic, pentru pastorit si unelte agricole.
Tot aici se mai afla documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pamantului, atestarea documentara a localitatii Colti, invatamantul, cultura si istoria acestor meleaguri.
La Coltii Buzaului, natura a fost darnica in chihlimbar. Acest produs natural, cunoscut inca din antichitate, se gaseste in putine locuri din lume, iar in Europa chihlimnarul de Buzau este renumit. Astazi, la Colti exista singura colectie de chihlimbar din Romania si una dintre cele mai frumoase din lume (sectie a Muzeului Judetean Buzau), careia, din obisnuinta, vizitatorii au ajuns sa-i spuna “Muzeul Chihlimbarului”.
Muzeul functioneaza ca sectie a Muzeului Judetean Buzau. Fala colectiei (una dintre cele mai valoroase din lume), o piatra de 1,857 kg. Desi rosturile de chihlimbar de la Colti sunt inguste si sarace, nicaieri nu se intalnesc atatea nuante de culori… de la negru opac la negru – verde, negru – galben, maron sidefat pana la galben stralucitor.
Chihlimbarul (sau ambra) este o rasina fosila divers colorata (mai ales in nuante de galben), provenita din mai multe specii de pini; varsta sa este estimata la 50-60 milioane de ani. In structura sa se gasesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin traditie, este considerat a avea proprietati terpautice speciale, dar este si un material foarte apreciat pentru bijuterii.
Scurt istoric
1578 – Mihnea Voda si sotia sa Neaga inzestreaza biserica din Alunis cu o usita incrustata cu chihlimbar.
1829 – muscalii exploateaza zacamintele cunoscute din tara lor.
1836 – se confectioneaza porttigarete, iar praful se arde ca tamaie.
1927 – din minele din Colti se extrag 158 kg de chihlimbar.
1929 – Cu ocazia celui de-al XIV – lea Congres International al Agriculturii, Dr.Dumitru Grigorescu organizeaza la Istrita o ampla expozitie de chihlimbar (160 nuante de culori).
1932, Paris, o expozitie romaneasca uimeste lumea. Inginerul Dumitru Grigorescu, omul de care se leaga epoca de varf a chihlimbarului romanesc (1927-1937), ofera personal reginei Angliei (Mary, sotia lui George al V-lea) un medalion de chihlimbar in care erau conservate insecte. Celebra pipa a lui Stalin a fost facuta din chihlimbarul aceluiasi Dumitru Grigorescu.
1937, minele de la Colti falimenteaza.
1937-1948, taranii din Colti si aventurieríi straini cauta “piatra soarelui” si in gaura de sarpe.
1948 – minele sunt inchise, interzicandu-se oficial si definitiv extragerea chihlimbarului in Romania.
Program vizitare: miercuri-vineri si duminica: 9-17; sambata: 9-14; luni si marti inchis
Colectia muzeala Colti (Muzeul Chihlimbarului), Comuna Colti, Judetul Buzau
Acces : DN Buzau – Brasov; DJ Patarlagele – Colti
Colectia este cunoscuta si sub denumirea de Muzeul Chihlimbarului.
Muzeul functioneaza intr-o casa in stil popular, construita intre 1973 – 1974 si renovata in 1981 si 1983. Adaposteste un bogat material iconografic, unelte, instrumente, mostre de chihlimbar; documente, fotografii, bijuterii din epoca moderna si contemporana, obiecte de etnografie si arta populara: piese decorative (stergare), port popular si mobilier, unelte de tesut, obiecte de uz casnic, pentru pastorit si unelte agricole.
Tot aici se mai afla documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pamantului, atestarea documentara a localitatii Colti, invatamantul, cultura si istoria acestor meleaguri.
Tags: magura, scluptura, tabara
Tabara de Scluptura
Posted on 01 Septembrie 2009 by prinbuzau-add
Tabara de Sculptura Magura este amplasata intr-o zona de deal frecventata de cateva mii de turisti in zilele de week-end. Pe o suprafata de cateva hectare din jurul Manastirii Ciolanu se afla dispuse la distante diferite 256 de lucrari realizate in cursul a 16 ani de catre 16 artisti plastici consacrati.
Tabara de Sculptura Magura este amplasata intr-o zona de deal frecventata de cateva mii de turisti in zilele de week-end. Pe o suprafata de cateva hectare din jurul Manastirii Ciolanu se afla dispuse la distante diferite 256 de lucrari realizate in cursul a 16 ani de catre 16 artisti plastici consacrati.
Tags: monteoru, sarata
Sarata Monteoru
Posted on 01 Septembrie 2009 by prinbuzau-add
Aflata la o altitudine de 86 m, Statiunea Sarata Monteoru beneficiaza de un climat bland, fiind recomandata persoanelor care sufera datorita stresului cotidian.
Principalul factor terapeutic in constituie izvoarele minerale clorurosodice, magneziene, sulfuroase, iodurate si namolul sapropelic, benefice in principal in cazul afectiunilor reumatismale, ginecologice si digesive.
Aflata la o altitudine de 86 m, Statiunea Sarata Monteoru beneficiaza de un climat bland, fiind recomandata persoanelor care sufera datorita stresului cotidian.
Tags: biserica, buzau, episcopie
Biserica Episcopiei Buzau
Posted on 01 Septembrie 2009 by prinbuzau-add
Pe baza documentelor de arhiva, dateaza din anul 1500, cand domnitorul Tarii Romanesti era Radu cel Mare (1495-1508), hotararea infiintarii acesteia fiind luata in cadrul sinodului mixt, prezidat de fostul Patriarh ecumenic Nifon.
Potrivit , o Episcopie nu poate fiinta fara sa aiba o biserica pentru oficierea sfintelor slujbe. Asa ca parerile unor istorici cum ca pana in anul 1649, cand s-a zidit actuala Catedrala din Buzau, episco pii de Buzau stateau fie la Targoviste, fie la Menedic (Vintila-Voda) nu pot fi reale.
De altfel, pisania bisericii-catedrala actuale, ase zata cu prilejul renovarii din anul 1834, mentioneaza: “Aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica s-a zidit din temelie de raposatul intru fericire , leat (anul) 1649, dupa ce mai intaia au daramat din temelie pe cea veche, facuta de stramosii nostri, arsa si stricata de navalirile varvaricesti.”
Episcopia Buzaului, ca oricare alta unitate admi nistrativa eclesiastica de acelasi rang, desi din punct de vedere canonic are regim de manastire, dispune de un centru Eparhial, in a carui componenta intra: catedrala, paraclisul episcopal, palatul episco pal – resedinta ierarhului, cladirea Seminarului Teologic, muzeul, clopotnita, biblioteca si Can celaria episcopala, precum si chilii.
De la infiintarea ei si pana astazi, la carma Sfintei Episcopii a Buzaului s-au perindat 39 de episcopi, majoritatea dovedindu-se adevarati slujitori ai lui Dumnezeu prin slujirea oamenilor, vrednici gospo dari, dar si fauritori de istorie si cultura romaneasca.
Episcopia Bu zaului, avand sub jurisdictia sa biseri ceasca judetele Buzau si Vrancea, este alcatuita din 487 parohii (unde activeaza peste 450 preoti) grupate fn cinci protopopiate: Buzau, Focsani, Ramnicu Sarat, Panciu si Patarlagele.
De-a lungul vremii, viata cultural-bisericeasca in Episcopia Buzaului a fost de o intensitate si im portanta deosebite, caci primele scoli au functionat pe langa biserici, cartile de slujba fiind primele ma nuale, iar primele tiparituri au fost rezultatul oste nelilor slujitorilor Bisericii neamului.
Cele mai vechi scoli cu specific bisericesc si care au functionat pe langa Episcopia Buzaului au fost scolile de gramatici, unde s-au predat notiuni de scriere, citire, aritmetica, biblice si de catehism. Pentru instruirea si formarea duhovniceasca a ca lugarilor, multa vreme au functionat si scolile mo nahale la urmatoarele manastiri si schituri: Dalhauti, Ratesti, Nifon, Cotesti, Cislau s.a.
Catedrala Episcopiei de Buzau si Vrancea
Actuala catedrala episcopala este, dupa cum aminteam mai inainte, ctitoria voievodului Tarii Romanesti, Matei Basarab (1632-1654) si are drept hram praznicul (15 august). Datorita cutremurelor si patinei timpului, de-a lungul vremii, a suferit mai multe transformari, cele mai importante in vremea arhipastoririi episcopului Chesarie (1825-1846).
Pictura din interior, si ea restaurata in mai multe randuri, a fost executata in tehnica “fresco”, stil neo clasic, de pitarul Nicolae Teodorescu, conducatorul scolii de zugravi de la Epis copie -, ajutat de nepotul dinspre sotie, Gheorghe Tattarescu. Deosebit de valoroasa este si pictura de pe cata peteasma, executata pe foita de aur de acelasi N. Teodorescu.
Prin grija episcopului Antim Angelescu al Buzaului si cu fonduri provenite din averea eparhiei, pictura bisericii a fost renovata in 1949, lucrarea fiind executata de pictorii Titel Benea din Buzau si C. Mihalcea din Bucuresti. Biserica a fost redeschisa la 9 octombrie 1949, sub arhipastorirea . In anul 1999 au inceput noi lucrari de renovare a constructiei.
Biserica episcopala, construita din caramida, are ziduri groase si este in forma de cruce. Exteriorul reprezinta forma initiala a cladirii, care i-a fost redata in urma lucrarilor de renovare efec tuate intre anii 1939-1942. Are o turla mare pe naos si doua turle pe pronaos, sustinute de o arcada rezemata pe doua coloane foarte mari. Usa de la intrarea in pronaos este din lemn sculptat. Foarte frumoasa sculptura are catapeteasma, scaunul episcopal si amvonul.
Naosul se delimiteaza de pronaos printr-o arcada puternica. Are un pridvor foarte mic, usa de la intrare avand in sculptura pe . In pronaos este si un balcon pentru cor. In fata coloanelor din pronaos sunt doua icoane mari cu suporturile si ramele foarte frumos sculptate. In stanga este Fecioara Maria cu Fiul, in dreapta este Iisus Hristos.
Zidurile exterioare sunt din caramida aparenta. Sunt inconjurate de un brau median care are deasupra si sub el randuri de caramida asezata pe muchie incastrata in zid. Acoperisul este din tabla galvanizata. Clopotnita face corp comun cu o cladire din stanga bisericii, in gang clopotnita este foarte frumos pictata.
Paraclisul episcopal din Buzau
Paraclisul episco pal actual dateaza din anul 1841, fiind ridicat pe locul altuia mai vechi, daramat de cutremurul din 1838, in urma caruia, spun documentele vremii, Episcopia arata ca “niste daramaturi triste”.
Datorita unui incendiu care a avut loc in anul 1864, a fost refacut de episcopul Dionisie Romano; dupa terminarea lucrarilor de reparatii, acesta a dorit din toata inima ca pictura sa fie executata de inegalabilul Nicolae Grigorescu (1838-1907). Grigorescu a venit la Buzau, si-a luat datele necesare, urmand sa inceapa lucrul, dar moartea prematura a episcopului Dionisie a facut ca pictura sa se execute abia in anul 1882, de Dimitrie Teodorescu, si el stralu cit elev al scolii de zugravi de la Buzau.
Catapeteasma, lucrata din lemn, se aseamana cu cea din catedrala, iar pictura icoanelor de pe ea pare a fi opera lui N. Teodorescu. Mozaicurile exterioare, reprezentand pe (hramul para clisului), Sfintii Apostoli Petru si Pavel s.a., au fost realizate in anul 1884, in vremea arhipastoririi Prea Sfintitului Episcop Epifanie.
In general, paraclisul serveste ca lacas de cult pentru practica liturgica a elevilor seminaristi si a scolii de cantareti bisericesti, cat si pentru oficierea serviciilor religioase prilejuite de serbarea hramului scolii (, 30 ianuarie), inceputul si fncheierea anului scolar s.a.
Palatul episcopal din Buzau
Palatul episcopal dateaza din anul 1844, fiind ridicat deasupra unei pivnite mari – de arhitectura brancoveneasca, in prezent transformata intr-o ma reata sala de receptie, in urma lucrarilor de restaurare dintre anii 1982-1986; se cre de ca actualul pa lat a fost zidit pe locul altuia mai vechi, probabil din vremea lui Matei Basarab. In urma renova rilor efectuate in perioada sus-mentionata, s-a revenit si la foisorul de stil brancovenesc, care flancheaza cladirea palatului pe latura de est.
In sala de la intrarea in palat exista mai multe ta blouri, realizate fn anul 1964, de pictorul Paul Atanasiu, care infatiseaza momente importante privind trecutul bisericesc, cultural si istoric al Episcopiei Buzaului. Fiind locuinta de serviciu a ierarhului, palatul episcopal nu poate fi vizitat de turisti.
Seminarul Teologic din Buzau
Localul Se minarului (con structia veche) este o cladire rea lizata in stil neo clasic, constitu ind un important monument de ar hitectura din tara noastra. Cladirea a fost realizata din initiativa episcopului Chesarie si s-a inaugurat in mai 1838. Prin vremuri si vremi, aceasta constructie poarta cu sine un dublu mesaj istoric: originea poporului roman si Unirea Principatelor Romane (1859), ambele motivate de faptul ca pe peretele de est al cladirii se pot vedea (deasupra ferestrelor de la parter) capete de daci si romani, iar deasupra ferestrelor de la etaj stemele celor doua provincii romanesti (Moldova si Tara Romaneasca).
Pe frontonulde la intrare se poate citi urmatoarea inscriptie, cu litere chirilice: “Spre slava lui Dum nezeu si luminarea clerului, Episcopul Chir Chesarie au ridicat din temelie acest seminarion in zilele prea luminatului nostru Domn Alexandru Dimitrie Ghica Voievod, leat (anul) 1838, Maiu, intaiu.”
De mentionat si faptul ca, atunci cand a fost scoa sa piatra, din dealul Istrita, pentru aceasta construc tie, s-a descoperit importantul tezaur “Closca cu puii de aur”. In aceasta cladire isi desfasoara cursurile elevii seminaristi si viitorii cantareti bisericesti.
Scoala de Cantareti Bisericesti din Buzau
Scoala de cantareti bisericesti a luat fiinta la Buzau in anul 1893; de atunci si pana astazi, chiar daca a avut mai multe intreruperi, a dat Bisericii nu merosi dascali de strana, unii dintre ei devenind re marcabile personalitati in domeniu: arhiereul Teofil Ionescu, profesorul si compozitorul Ion Croitoru, cantaretul de muzica populara Stefan Lazarescu s.a.
Cea mai impor tanta scoala din Eparhie ramane, insa, Seminarul Teologic “Episco pul Chesarie”, care si-a fnceput activitatea in anul 1836. Vreme de peste un secol si jumatate, aceasta oaza de teologie a pregatit generatii de slujitori. Dupa cum am amintit mai inainte, cladirea seminarului a fost inaugurata la 1 mai 1838. Ctitorul seminarului, episcopul Chesarie, indemna pe elevii scolii “sa se ingrijeasca din toata inima sa fie preoti huni, preoti imbunatatiti, preoti invatati, preoti cu frica lui Dumnezeu, folositori poporului, folositori Patriei.”
Intreaga activitate a acestei prestigioase scoli se imparte in trei perioade: 1836-1893; 1914-1948 (cu intrerupere fn anii 1916-1917) si din 1954 pana in prezent. Dupa Decembrie 1989, asemenea tuturor seminarelor din tara, si Seminarul Teologic “Episcopul Che sarie” din Buzau, precum si Scoala de cantareti bise ricesti (ambele numarand in anul scolar 1994-1995, circa 300 elevi) au intrat in reteaua invatamantului de stat, in programa analitica fiind prevazute ore si pentru disciplinele umaniste si stiintifice de baza.
Muzeul episcopal din Buzau
Continuand prezentarea principalelor obiec tive, mentionam ca la intrarea in incinta Episcopiei, pe partea dreapta, se afla cladirea ce adaposteste Muzeul episcopal (Colectia de arta veche biseri ceasca), infiintat in anul 1965 de vrednicul episcop Dr. Antim Angelescu.
Desi nu exista spatiu suficient, majoritatea obiec telor fiind depozitate in incaperile de la subsol, in muzeu se afla expuse cele mai importante si repre zentative obiecte de cult si bisericesti ale Eparhiei din secolele XVI-XVIII: icoane, carti de cult si cu continut religios, sfinte vase, sfinte cruci, usi im paratesti s.a. Ele confirma iscusinta artistica a celor care le-au realizat si, totodata, probeaza vechimea si continuitatea Ortodoxiei pe aceste meleaguri.
Clopotnita catedralei episcopale din Buzau
Clopotnita, con struita din caramida si lemn, este o cladire mo numentala, cu o arhitec tura specifica secolului al XVII-lea; adaposteste trei clopote, dintre care unul din anul 1776. In vremea arhipastoririi la Buzau a P.S. Dr. Anto nie Plamadeala (1980-1982), peretii si bolta ce mar cheaza spatiul prin care se intra in curtea catedralei au fost pictate cu figuri de ierarhi de seama ai Buzau lui si domnitori ale caror nume se leaga de trecutul istoric al Eparhiei.
Pe peretele din stanga clopotnitei, latura de sud, se afla o placa de bronz pe care sunt inscrise urmatoarele cuvinte: “1819-1852. In aceasta cladire a po posit marele revolutionar si istoric Nicolae Balcescu, in anul 1843, pentru a cerceta fosta biblioteca documen tara a Episcopiei si a revenit la 22 iunie 1848, luand masuri energice pentru reusita Revolutiei.”
Pe baza documentelor de arhiva, dateaza din anul 1500, cand domnitorul Tarii Romanesti era Radu cel Mare (1495-1508), hotararea infiintarii acesteia fiind luata in cadrul sinodului mixt, prezidat de fostul Patriarh ecumenic Nifon.
Tags: berca, berca vulcani, vulcan, vulcani, vulcanii noroiosi
Vulcanii noroiosi
Posted on 03 August 2009 by prinbuzau-add
Vulcanii noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici (la 12 km de Berca) sunt una dintre cele mai interesante rezervatii mixte (geologica si botanica) din Romania (30 ha). Acest fenomen natural spectaculos este rar intalnit in lume. Turistii sunt impresionati de peisajul ciudat pe care il formeaza numerosii vulcani in miniatura, prin craterele carora gazele din adancuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenusie. Aceasta “lava” vascoasa provine din dizolvarea marnelor si argilelor întalnite în cale de apa antrenata spre suprafata de presiunea gazelor. In jurul “vulcanilor” se dezvolta o vegetatie care s-a adaptat la salinitatea ridicata de aici. Caile de acces sunt: soseaua nationala Buzau-Brasov sau cu trenul de la Buzau la Berca
Judetul Buzau, localitatea Berca
Focul Viu
Posted on 03 August 2009 by admin
“Focul Viu”-pe valea Slanicului, monument al naturii nu departe de comuna Lopatari, la trei kilometri, unde se poate vedea o flacara de pana la 1 m inaltandu-se în bataia vantului, un fenomen natural datorat emenentei continue de gaze din pamant; Acces: din Buzau pe drum judetean spre comuna Beceni.
Adresa: Lopatari – Buzau
Photos from our Flickr stream
See all photos
-
CATEGORIES
- Biblioteci (1)
- Bloguri Buzoiene (2)
- Cazare (4)
- Comune (83)
- Educatie (2)
- Evenimente (6)
- funny (1)
- Institutii (1)
- Municipii (2)
- Obiective (9)
- Orase (3)
- Presa (1)
- PrinBuzau (7)
- Publicitate (1)
- Radiouri (7)
- Scoli (2)
- Sport (4)
- Stiri (7)
- Transport (1)
- Tv (1)
-
ARCHIVES
- Octombrie 2009 (1)
- Septembrie 2009 (28)
- August 2009 (114)