<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>PrinBuzau.ro &#187; Municipii</title>
	<atom:link href="http://www.prinbuzau.ro/category/buzau/localitati-din-buzau/municipii/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.prinbuzau.ro</link>
	<description>portal buzau</description>
	<lastBuildDate>Tue, 11 May 2010 17:30:25 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Râmnicu Sărat</title>
		<link>http://www.prinbuzau.ro/2009/08/03/ramnicu-sarat/</link>
		<comments>http://www.prinbuzau.ro/2009/08/03/ramnicu-sarat/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 03 Aug 2009 11:09:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>prinbuzau-add</dc:creator>
				<category><![CDATA[Municipii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.prinbuzau.ro/?p=40</guid>
		<description><![CDATA[Cea mai veche menţiune documentară despre Râmnicu Sărat descoperită până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni, în care se precizează că „liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungureşti de căruţă încărcată, apoi dau şi celelalte [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cea mai veche menţiune documentară despre Râmnicu Sărat descoperită până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni, în care se precizează că „liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungureşti de căruţă încărcată, apoi dau şi celelalte vămi”. Ca oraş apare pentru prima dată atestat în 1574. Fiind situat la hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească, a jucat un rol important în politica antiotomană moldovenească, care avea ca scop stabilirea unui front puternic împotriva atacurilor otomane.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.prinbuzau.ro/2009/08/03/ramnicu-sarat/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Buzău</title>
		<link>http://www.prinbuzau.ro/2009/08/03/buzau/</link>
		<comments>http://www.prinbuzau.ro/2009/08/03/buzau/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 03 Aug 2009 11:07:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>prinbuzau-add</dc:creator>
				<category><![CDATA[Municipii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.prinbuzau.ro/?p=38</guid>
		<description><![CDATA[Municipiul Buzău este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Buzău, România. Are o populaţie de 134.227 locuitori. Oraşul se află pe malul drept al râului Buzău, în dreptul ieşirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată.
Buzău, al cărui nume este atestat documentar din anul 376 e.n., a fost un [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Municipiul Buzău este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Buzău, România. Are o populaţie de 134.227 locuitori. Oraşul se află pe malul drept al râului Buzău, în dreptul ieşirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată.<span id="more-38"></span></p>
<p>Buzău, al cărui nume este atestat documentar din anul 376 e.n., a fost un important târg şi sediu episcopal ortodox în Evul Mediu. Activităţile economice principale din oraş în epoca medievală au fost comerţul şi agricultura. După încheierea unei perioade de distrugeri succesive în secolele al XVII-lea–al XVIII-lea, economia Buzăului a căpătat şi o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui sistem de învăţământ. În această perioadă a fost construit şi Palatul Comunal, clădirea emblematică a oraşului, a fost amenajat parcul Crâng, principala zonă verde şi, tot atunci, Buzău a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă, oraşul s-a extins mult, triplându-şi populaţia, şi au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcţionează şi astăzi, în contextul trecerii la o economie de piaţă.</p>
<p>Printre personalităţile marcante originare din Buzău se află politicianul Alexandru Marghiloman, poetul Vasile Voiculescu, dramaturgul George Ciprian şi cântăreaţa Mihaela Runceanu. De asemenea, în acest oraş au locuit temporar Ion Luca Caragiale, care a deţinut un restaurant în oraş; sculptorul Constantin Brâncuşi, care şi-a instalat cunoscuta sculptură Rugăciune în cimitirul Dumbrava; şi biologul George Emil Palade, care a studiat în Buzău, absolvind liceul B.P. Hasdeu în acest oraş.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.prinbuzau.ro/2009/08/03/buzau/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
